Flaviu Cernescu - Jongler

Seria interviurilor "Punctul pe J" revine în forță cu prezentarea unui jongler român, Flaviu Cernescu, membru al comunității Juggling Culture și unul dintre propulsorii de seamă ai jongleriei în România.
Flaviu s-a născut la 3 februarie 1982, în Reșita, și tot cam de pe atunci a îndrăgit jongleria, ca pe o a doua natura a sa.

JC: Cum ai început să jonglezi Flaviu? Care sunt cele mai incipiente amintiri ale tale legate de jonglerie?
Flaviu: Îmi doream dintotdeauna sa pot jongla (măcar 3 obiecte în forma cea mai simpla). Pe când eram mic am văzut jonglerii doar la televizor și mi se părea ceva fantastic. Voiam sa învăț, dar nu aveam nici cea mai vagă idee cum să încep. Au trecut mulți ani în care dorința de a jongla a fost doar un vis neîmplinit, un vis ce începea să nici nu mă mai frecventeze - asta până în facultate, când am întâlnit persoane ce puteau jongla mai mult sau mai puțin bine. Apoi, cam tot în acea perioadă (circa 2003) am "sesizat" cortul de circ din Parcul Rozelor din Timișoara (proiect din Franța) -

văzând deja mai multi oameni jonglând cu tot felul de obiecte (mingi, măciuci, cercuri) curiozitatea mea din copilărie a renăscut. Întâmplarea face ca eu m-am apucat cam pe atunci de o alta curiozitate de-a mea din copilărie și anume *monociclul*. Jonglatul a venit puțin după monociclu, ca o completare - as putea spune. Am început cu mingi (cum era și normal :D) și profesor mi-au fost tutorialele de pe Internet. Acum sunt deja mult mai multe decât atunci - vezi 
"juggling" pe Youtube :)

JC: Ai avut ocazia sa participi, de atunci, la spectacole, festivaluri, în care sa fi și tu membru integrat ? Si dacă da, care a fost cea mai memorabila pățanie?
Flaviu: he he. Din păcate festivaluri dedicate jonglatului cam puțin deocamdată. Totuși pe parcursul timpului am intrat în contact cu oameni cu adevărat dedicați jonglatului...dar asta peste hotare!
Nu voi uita niciodată spectacolul de artă stradală (circus street performance) pe care l-am surprins în Regensburg/GER pe când mă plimbam prin centrul orașului într-o frumoasă după-masă de vară a anului 2006. Un tip la 37-40 de ani adunase în jurul lui un număr considerabil de persoane, deși era singur. Acolo am văzut pentru prima data pe viu cat de impresionant poate să fie jonglatul dacă e executat cu proficienta. Timp de aproximativ o ora am asistat la o demonstrație de mare măiestrie în arta "circului". Am fost uluit de prestația acelui om ce a manevrat impecabil mingi, măciuci, cercuri, diabolo, devil sticks și alte obiecte. A încheiat show-ul cu un run solid de 7 mingi.
Dupa aceea m-am dus la el, i-am spus ca și eu jonglez și l-am rugat sa ma lase sa încerc puțin echipamentul lui - îmi aduc aminte și acum ce mi-a zis: "Great! Don't give up juggling!"
Pe lângă asta, am o grămada de alte amintiri frumoase legate de jonglat din diverse parți. Nu pot sa nu menționez clubul "Coconut Grove Juggling Exchange" din Miami, FL și clubul de garaj al lui Paul Anderson din Hollywood, FL unde am învățat multe lucruri noi și întâlnit multi oameni extraordinari!

JC: Și totuși care au fost pașii evoluției tale? Motivele sau persoanele care te-au îndrumat?
Flaviu: Încet, prin insistenta și dorința de a progresa. La început abordam jonglatul cu o strategie destul de minimalista. Cu timpul am început sa studiez și ceva teorie (siteswap notation) și sa îmi structurez antrenamentele mai eficient. Îmi setez "goal-uri" periodic pentru a rămâne motivat. Indrumat?...nu am avut parte de îndrumare calificata. Am fost nevoit sa fiu autodidact. Dupa cum am menționat și mai sus, sursa principala de documentația a fost Internetul :)

JC: Cu ce instrumente jonglezi acum?
Flaviu: Am început desigur cu mingi (balls), dar la scurta vreme am introdus măciucile (clubs) si cercurile (rings). La cercuri am renuntat de câțiva ani deoarece sunt dificil de jonglat cu acuratețe afara (sunt foarte senzitive la vânt) si tindeau sa îmi rănească mâinile. Măciucile au stat și ele "pe tușa" o vreme dar m-am reapucat serios de ele anul acesta.
Actualmente jonglez cu 3-6 mingi sau 3-4 măciuci.

JC: Ti-ai propus sa ajungi undeva folosindu-te de acest hobby și totodată, talent?
Flaviu: În ultimul timp ma bate gândul sa aplic la vreun circ mai decent. Apropos, Juggling Culture stie vreunul care are nevoie de monociclu și/sau jonglerie? :-p
Dincolo de partea profesionala, pasiunea e cea care ma tine...sa nu ma las. Mai urmăresc și sa cunosc oameni pe aceeași lungime de unda...

JC: În ce direcție i-ai îndruma pe "tinerii" jongleri de azi?
Flaviu: Înainte. Începeți de azi și nu va lăsați cu una cu doua ca nimic nu e ușor în lumea asta! :)

JC: Împărtășește un punct de vedere general, în câteva cuvinte, ce iți vine în minte când te gândești la jonglerie.
Flaviu: Jonglatul e una din variantele de auto-cunoaștere și de evadare din cotidian. Apoi te poate aduce în situații la care nu te-ai fi așteptat vreodată. Bunica mea spunea ca pofta vine mâncând. Cred ca la mine asa a fost cu jonglatul, care a crescut într-o pasiune. A nu a avea pasiuni e de neconceput pentru mine!

JC: Mulțumim mult Flaviu. Interviul acesta ii va inspira pe multi dintre voi, sunt sigura, dar încă nu ați văzut și auzit nimic...În seriile viitoare, interviul va continua cu prezentări ale colecției de monocicluri, mingi și alte articole de jonglat pe care Flaviu le folosește și totodată rutina antrenamentelor sale. Sa va fie cu folos! Pe curând!